Contact: Pr. Chris Terhes, Presedinte
cterhes@gmail.com | +1-714-746-0623
FOR IMMEDIATE RELEASE:
Nov. 25, 2013 - Irvine, California - Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat pe data de
19 noiembrie 2013 Statul Roman pentru faptul ca din 1998 pana in prezent
nu a dus la bun sfarsit executarea hotararii judecatoresti conform
careia greco-catolicii din Bogdan Voda (Maramures) se pot ruga in
biserica greco-catolica din localitate.
In cazul Bogdan Voda Greek-Catholic Parish v. Romania
(2627/2004), Curtea a gasit Statul Roman vinovat ca a incalcat
Articolul 6 § 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului care
prevede ca "orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod
echitabil […] si in termen rezonabil de catre o instanta independenta si
impartiala".
In hotararea mai sus mentionata, Statul Roman a fost
gasit responsabil de lipsa folosirii fortei sale publice (politie,
jandarmi, procuratura) in punerea in executare a unei hotarari
judecatoresti din 1998 a Curtii de Apel Cluj conform careia
greco-catolicii din Bogdan Voda puteau folosi biserica greco-catolica
din localitate.
Curtea Europeana a precizat ca procedurile de
executare treneaza din 1998, punerea in executare a hotararii judecatoresti
fiind obstructionata de trei ori din cauza protestelor violente ale
credinciosilor ortodocsi, a refuzului parohului ortodox de a inmana
cheile bisericii si a lipsei de implicare a autoritatilor competente ale
Statului Roman in executarea unei sentinte definitive si irevocabile.
In
dispozitivul hotararii, Curtea Europeana solicita ca "Statul trebuie sa
intreprinda toate masurile care se impun pentru a asista [parohia
greco-catolica Bogdan Voda] in aplicarea, in cel mai scurt timp posibil,
a hotararii judecatoresti din 29 ianuarie 1998 a Curtii de Apel Cluj"
conform careia greco-catolicii pot intra in biserica.
Curtea
Europeana a decis, de asemenea, ca Statul Roman sa plateasca parohiei
greco-catolice Bogdan Voda suma de 4.000 euro despagubiri si 300 euro
cheltuieli de judecata.
In localitatea Bogdan Voda exista in acest
moment doua biserici ortodoxe si una greco-catolica care in 1948, odata
cu scoaterea in afara legii a Bisericii Greco-Catolice, a fost data de
comunisti Bisericii Ortodoxe, in posesia careia se afla si astazi.
De la
Revolutie pana in prezent reprezentantii Bisericii Ortodoxe le-au
interzis greco-catolicilor din Bogdan Voda sa intre in biserica
greco-catolica sa se roage.
Pe data de 29 ianurie 1998 parohia
greco-catolica Bogdan Voda a castigat in instanta dreptul de a intra in
biserica, hotarare judecatoreasca care, insa, nici pana astazi nu a fost
pusa in aplicare.
Datorita refuzului Bisericii Ortodoxe de a-i lasa pe greco-catolicii din Bogdan Voda sa foloseasca biserica greco-catolica din localitate, greco-catolicii si-au desfasurat serviciile religioase
in case particulare si ale locuri improvizate.
"Desi o instanta
europeana constata incalcarea drepturilor si libertatilor comunitatii
greco-catolice din Bogdan Voda, nimic nu poate compensa din pacate
suferinta credinciosilor carora le-au fost incalcate in mod sistematic
aceste drepturi de catre reprezentantii Statului Roman care i-au obligat
pe acesti oameni sa se roage in locuri improprii pentru simplul motiv
ca sunt greco-catolici", a afirmat Episcopia Greco-Catolica de Maramures
intr-un comunicat de presa.
"Cazul parohiei greco-catolice Bogdan
Voda, care de 15 ani sta cu dreptatea in mana fara ca autoritatile
Statului sa intervina pentru a pune in aplicare legea, este inca o
dovada ca Biserica Greco-Catolica din Romania este discriminata pe
motive confesionale", a spus Episcopia Greco-Catolica de Maramures.
Parintele
Ioan Petreus, parohul greco-catolic din Bogdan Voda, comentand aceasta
decizie pentru Romanian Greek-Catholic Association, a spus: "Ani la rand
am fost acuzati ca tulburam linistea publica si ca suntem scandalagii
pentru ca ne cerem drepturile. Aceasta decizie a Curtii Europene
confirma ca am avut dreptate in toti acesti ani. Nu dorim, insa, nimanui
din Romania sa sufere umilinta, dispretul si abuzurile la care au fost
supusi credinciosii nostri dupa Revolutie la Bogdan Voda pentru ca sunt
greco-catolici."
Neaplicarea hotararii judecatoresti la Bogdan
Voda a fost ani la rand mentionata in rapoartele despre Romania pe
discriminare religioasa ale Departamentului de Stat al SUA.
"Atitudinea
discriminatorie a Statului fata de Biserica Greco-Catolica si
favorabila Bisericii Ortodoxe se poate vedea si din argumentele folosite
la CEDO de catre Guvern in acest caz, argumente care cauta sa justifice
manifestarea reprezentantilor Bisericii Ortodoxe care din 1998 s-au
opus in mai multe randuri prin violenta executarii acestei hotarari
judecatoresti favorabile greco-catolicilor", a spus Pr. Chris Terhes,
Presedinele Romanian Greek-Catholic Association din Statele Unite.
"Faptul
ca Biserica Ortodoxa la Bogdan Voda, desi are deja doua biserici
ortodoxe, tine cu dintii si de cea greco-catolica primita de la
comunisti in 1948 ca greco-catolicii sa nu aiba unde se ruga, iar Statul
Roman nu a facut nimic pentru a indrepta acest abuz este cel mai bun
exemplu de actiune coordonata intre Biserica Ortodoxa si Stat pentru
epurarea culturala si religioasa a comunitatii greco-catolice din
Romania", a spus Pr. Terhes.
Romanian Greek-Catholic Association
face un apel pe aceasta cale la toate institutiile Statului Roman pentru
a pune aceasta hotarare judecatoreasca in aplicare de indata astfel
incat greco-catolicii din Bogdan Voda sa se poata ruga in propria
biserica din localitate.
Romanian Greek-Catholic Association este o
organizatie non-profit din California care sprijina Biserica
Greco-Catolica si pledeaza la nivel international pentru oprirea
discriminarii greco-catolicilor din Romania si pentru restituirea
proprietatilor religioase confiscate de regimul comunist in Romania.
REZUMATUL DECIZIEI CEDO
Istoricul situatiei din Bogdan Voda
In
localitatea Bogdan Voda, Maramures, a existat pana in 1948 o biserica
greco-catolica de lemn, construita intre 1715-1720, si o biserica
ortodoxa de lemn, construita intre 1935-1937.
In anul 1948, odata
cu desfiintarea si scoaterea in afara legii a Bisericii Greco-Catolice,
Statul Roman a confiscat biserica greco-catolica din Bogdan Voda si a
dat-o Bisericii Ortodoxe.
Dupa caderea regimului comunist in 1989
si recunoasterea din nou de catre Stat a Bisericii Greco-Catolice,
greco-catolii din Bogdan Voda au solicitat pe calea dialogului
reprezentantilor Bisericii Ortodoxe sa-i lase in biserica veche
greco-catolica, solicitare respinsa de partea ortodoxa.
In 1995
reprezentantii Bisericii Ortodoxe au trimis o scrisoare parohiei
greco-catolice din Bogdan Voda in care, noteaza Curtea Europeana, i-au
adus la cunostinta ca ii "este interzis sa intre in «vechea biserica» si
sa celebreze servicii religioase in cimitirul bisericii pe motiv ca
exista un numar foarte mic de greco-catolici in Bogdan Voda".
Intre
1993-1998 reprezentantii Bisericii Ortodoxe au construit o noua
biserica ortodoxa in localitate. Cu toate ca acum aveau doua biserici
ortodoxe in localitate, reprezentantii Bsiericii Ortodoxe au continuat
sa tina si biserica greco-catolica veche si sa le interzica accesul
greco-catolicilor in ea.
In urma refuzului constant al
reprezentantilor Bisericii Ortodoxe Romane de a-i lasa pe credinciosii
greco-catolici sa intre in biserica greco-catolica, pe data 19 iunie
1996 parohia greco-catolica a deschis proces pentru a-si recastiga
biserica pe calea justitiei.
Procesul a fost deschis in prima
instanta la judecatoria Dragomiresti, care l-a respins ca inadmisibil.
In cele din urma procesul a fost castigat la Curtea de Apel Cluj, care,
pe data 29 ianuarie 1998, dupa ce a reanalizat argumentele cauzei, a
obligat Parohia Ortodoxa Bogdan Voda sa-i lase pe greco-catolici sa
foloseasca “biserica veche” pentru servicii religioase zilnice si sa le
plateasca despagubiri greco-catolicilor de 100.000 de lei pe zi pentru
fiecare zi in care aceasta hotarare nu este aplicata.
Institutiile Statului nu fac nimic pentru a aplica legea
Decizia
Curtii Europene noteaza ca Procurorul General al Romaniei a initiat un
recurs in anulare impotriva deciziei din 29 ianuarie 1998, pe motiv ca
decizia Curtii de Apel Cluj incalca Decretul Lege 126/1990, care prevede
ca situatia juridica a bisericilor greco-catolice confiscate de
comunisti si aflate in posesia Bisericii Ortodoxe sa fie rezolvata de o
comisie mixta care sa tina cont de dorinta credinciosilor care detin
aceste bunuri. De asemenea, Procurorul General a argumentat ca decizia
Curtii de Apel Cluj incalca si Constitutia Romaniei, care afirma ca
proprietatea publica nu poate fi instrainata. Recursul in anulare a fost
in cele din respins ca nefondat de catre Curtea Suprema de Justitie pe
data de 15 decembrie 2000.
Imediat dupa ce s-a primit decizia
favorabila, parohia greco-catolica a inceput demersurile pentru
executarea hotararii judecatoresti. In ianuarie 2001 executorul
judecatoresc a trimis o citatie parohiei ortodoxe ca trebuie sa execute
hotararea din 1998 nu mai tarziu de 19 ianuarie 2001.
Dintr-un
proces verbal furnizat Curtii Europene de catre exectutor si datat 26
septembrie 2002, reiese ca "a fost imposibil de a se pune in aplicare
hotararea la acea data din cauza unui protest violent de circa 300-400
de cetateni ortodocsi din Bogdan Voda si, de asemenea, datorita
refuzului preotului paroh ortodox de a da cheile bisericii. Din acelasi
proces verbal reiese ca, cu toate ce seful politiei a fost prezent, nu
s-a luat nici o masura pentru a dispersa multimea si a se continua cu
aplicarea hotararii judecatoresti."
Pe data 8 octombrie 2002 a
avut loc o intalnire intre reprezentantii celor doua comunitati
religioase la biroul executorului judecatoresc din Sighet, de fata fiind
prezenta si politia. Procesul verbal furnizat de catre executor arata
ca "preotul ortodox a refuzat sa se supuna hotararii judecatoresti,
motivand opozitia majoritatii locuitorilor din sat".
Pe data de 27
septembrie 2002, parohia greco-catolica a facut memorii la Prefect,
Ministerul Justitei, Politia Judeteana si la Secretariatul de Stat
pentru Culte aratand ca preotul ortodox din Bogdan Voda incita
comunitatea locala pentru a se impotrivit aplicarii hotararii
judecatoresti. Nu s-a primit nici un raspuns de la aceste institutii,
iar autoritatile nu au facut nimic pentru a remedia situatia.
Pe
data de 27 noiembrie 2002 parohia greco-catolica s-a plans Parchetului
de pe langa Tribunalul Maramures, solicitand o investigatie si sprijin
pentru aplicarea hotararii din 1998. Parohia greco-catolica a argumentat
in solicitarea sa ca preotul ortodox din localitate se opune aplicarii
hotararii judecatoresti definitive, si ca intr-un caz similar, dintr-o
alta localitate, interventia procuraturii a condus in cele din urma la
aplicarea hotararii judecatoresti. Parohia greco-catolica nu a primit
nici un raspuns la aceasta solicitare.
In ianuarie 2004 parohia
greco-catolica s-a plans Presedintelui Romaniei ca hotararea
judecatoreasca din 1998 nu este pusa in aplicare. Presedentia a informat
parohia greco-catolica ca situatia bisericilor aflate inainte in
proprietatea greco-catolicilor trebuie sa se decida de catre o comisie
speciala creata in baza Decretului Lege 126/1990, tinand cont de dorinta
comunitatii locale.
Pe data de 3 octombrie 2005 parohia
greco-catolica a trimis o scrisoare solicitandu-i executorului
judecatoresc sa continue procedura de executare.
Pe data de 10
octombrie 2005 Judecatoria Dragomiresti, in baza solicitarii facute de
executor, a decis ca hotararea judecatoreasca din 1998 sa fie aplicata
obligatoriu.
Parohia greco-catolica a incercat sa ajunga la o
intelegere amiabila purtand mai multe randuri de discutii cu
reprezentantii Bisericii Ortodoxe in luna decembrie 2005 si ianuarie
2006, discutii care insa nu au produs nici un rezultat.
La
solicitarea parohiei greco-catolice, o noua incercare de aplicare a
hotararii din 1998 a avut loc pe data de 26 ianuarie 2006, cand
executorul, acompaniat de 34 ofiteri de politie, s-a deplasat la Bogdan
Voda. Procesul verbal pus la dispozitie de catre executor arata ca
hotararea judecatoreasca nu a putut fi aplicata datorita unui protest
violent a circa 300 de credinciosi ortodocsi si a refuzului preotului
ortodox de a deschide biserica. Procesul verbal arata ca preotul ortodox
a fost informat ca opozitia la executare este pedepsita de lege.
Parohia greco-catolica a aratat ca prezenta protestatarilor ortodocsi de
fiecare data cand se incearca punerea in executare a hotararii
judecatoresti s-a datorat incitarii continue facute de catre parohul
ortodox.
Pe data de 26 septembrie 2007, 3 aprilie si 10 septembrie
2009 executorul a mers din nou la Bogdan Voda, insa nu a gasit nici un
reprezentant al Bisericii Ortodoxe.
Pe data 31 ianuarie 2008,
executorul a trimis o scrisoare protopopului ortodox din Viseu de Sus,
solicitandu-i sa trimita date despre proprietatea parohiei ortodoxe
Bogdan Voda, insa nu a primit nici un raspuns.
Intr-o scrisoare
din 30 ianuarie 2009, executorul a informat Ministerul Afacerilor
Externe ca obligatia sa legala consta numai in luarea de masuri pentru a
indeplini obligatia de a executa o hotarare sau in cazul refuzului de a
executa. In cazul de fata, executorul judecatoresc a considerat
obligatia sa indeplinita odata ce a inregistrat refuzul parohiei
ortodoxe de a-si indeplini obligatiile prevazute in hotararea
definitiva.
Curtea noteaza ca hotararea judecatoreasca din 29 ianuarie 1998 nu a fost pusa in executare nici pana astazi.
Argumentele Statului Roman si hotararea CEDO
"Atitudinea
discriminatorie si partinitoare a Statului Roman fata de Biserica
Greco-Catolica se vede si din modul cum Guvernul a contra-argumentat
acest caz in fata Curtii Europene", a spus Pr. Terhes.
Astfel,
pe data de 14 septembrie 2011 Guvernul Romaniei a trimis o scrisoare
Curtii Europene prin care afirma ca preotul Ioan Petreus nu a demonstrat
ca ar avea imputernicire sa reprezinte parohia Bogdan Voda in fata
Curtii. Partea greco-catolica a adus dovezile care au aratat ca Ioan
Petreus este preotul parohiei greco-catolice Bogdan Voda. In fata
acestor dovezi Curtea a considerat ca preotul Ioan Petreus are
autoritatea sa reprezinte parohia greco-catolica.
De asemenea,
Statul Roman a argumentat in fata Curtii ca parohia greco-catolica
Bogdan Voda nu si-a epuizat toate caile legale in Romania, ca atare a
solicitat respingerea cazului.
In primul rand, a spus
reprezentantul Guvernului, parohia greco-catolica nu a facut plangere
impotriva executorului judecatoresc ca nu a dus la bun sfarsit
executarea. Daca s-ar fi facut, tribunalul i-ar fi putut cere sa execute
hotararea, a spus acesta.
In al doilea rand, parohia
greco-catolica nu a urmat procedura ceruta de Decretul Lege 126/1990 si
nu si-a adresat solicitarile sale in scris parohiei ortodoxe. O asemenea
procedura ar fi permis, a spus reprezentantul Guvernului, ca
solicitarea parohiei greco-catolice sa fie analizata de comisia speciala
formata conform acestui decret, comisie care sa tina seama de dorinta
credinciosilor majoritari.
In al treilea rand, reprezentantul
Guvernului a spus ca parohia greco-catolica nu a facut plangere penala
impotriva preotului ortodox din localitate.
In al patrulea rand,
Guvernul a spus ca parohie greco-catolica nu a mai cerut din 2006 sa fie
executata hotararea, o atitudine pasiva care l-a oprit pe executor sa
continue procedura de executare.
Parohia greco-catolica a sustinut
ca neexecutarea hotararii judecatoresti in cazul de fata nu a fost din
cauza propriei pasivitati sau a inactivitatii din partea executorului
judecatoresc, ci a lipsei de sprijin din partea altor autoritati
competente.
Guvernul a sustinut ca nici executorul judecatoresc si
nici autoritatile nu au vreo vina in ceea ce priveste neexecutare, si a
reiterat argumentele sale cu privire la neepuizarea cailor de atac
interne de catre parohia greco-catolica.
In analiza acestor
argumente, Curtea a reiterat ca executarea unei hotarari definitive
pronuntate de orice instanta trebuie privita ca o parte integranta a
"procesului" in sensul articolului 6 din Conventie.
De asemenea,
Curtea a constat ca atunci cand autoritatile sunt obligate sa actioneze
pentru executarea unei hotarari si nu reusesc sa faca acest lucru, lipsa
lor de actiune poate angaja responsabilitatea statului in temeiul
articolului 6 § 1 al Conventiei.
In cazul de fata litigiul fiind
intre parti private, Curtea subliniaza ca este de datoria fiecarui stat
de a se dota cu instrumentele juridice adecvate si suficiente pentru a
asigura indeplinirea obligatiilor pozitive impuse statului. In cazuri
precum cel de fata, care necesita actiuni de catre un debitor care este o
persoana privata, statul, in calitate de posesor al autoritatii
publice, trebuie sa actioneze cu diligenta in scopul de a ajuta un
creditor cu executarea unei hotarari.
Curtea a constatat in cazul
de fata ca neexecutarea hotararii judecatoresti nu a fost din cauza
parohiei greco-catolice sau a executorului, ci a lipsei de pregatire,
raspuns si sprijin de la celelalte autoritati competente, cum ar fi
politie, jandarmerie si procuratura.
In acest sens, Curtea a
observat ca, desi prezenta la fiecare incercare de executare, politia si
jandarmeria nu au luat nicio masura si nici nu au incercat sa
investigheze infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti.
De asemenea, si procuratura, cu toate ca a fost notificata, nu a
intreprins nici o investigatie in acest caz.
Avand in vedere
obligatiile ce revin autoritatilor ca posesori ai autoritatii publice in
materie de executare, Curtea constata ca autoritatile romane nu au
aplicat nici o sanctiune fata de reprezentantii parohiei ortodoxe pentru
nerespectarea unei hotarari judecatoresti definitive. Mai mult, nici o
explicatie plauzibila nu a fost furnizata care ar justifica aceasta
lipsa de actiune.
Referitor la argumentul Guvernului ca parohia
greco-catolica nu a urmat procedura ceruta de Decretul Lege 126/1990,
Curtea noteaza ca inainte de a apela la instantele de judecata, precum si dupa pronuntarea hotararii definitive, parohia greco-catolica a
purtat discutii si negocieri in numeroase ocazii cu reprezentantii
Bisericii Ortodoxe, care si-au facut clar punctul de vedere cunoscut ca
le interzic greco-catolicilor accesul in biserica.
Curtea noteaza,
de asemenea, ca legea i-a permis parohiei greco-catolice sa se adreseze
justiei, care i-a si dat castig de cauza. Obligatia de a asista parohia
greco-catolica in executarea unei hotarari judecatoresti definitive nu
face parte din atributiile comisiei speciale stabilite prin Decretul nr.
126/1990, ci a autoritatilor Statului.
Prin urmare, in
circumstantele specifice acestui caz, si, de asemenea, tinand cont de
situatia generala in ceea ce priveste cererile depuse in conformitate cu
procedura speciala prevazuta prin Decretul nr. 126/1990 de catre
Biserica Greco-Catolica, asa cum s-a descris si in cazul Parohia
Greco-Catolica Sambata Bihor v. Romania, Curtea constata ca aceasta
procedura nu ar fi putut constitui un remediu eficient care sa permita
parohiei greco-catolice sa obtina executarea hotararii in cazul de fata.
Avand in vedere cele de mai sus, Curtea respinge obiectia Guvernului cu privire la neepuizarea cailor de recurs interne.
Consideratiile
de mai sus au fost suficiente pentru a permite Curtii sa concluzioneze
ca, desi autoritatile au fost echipate cu masuri adecvate si suficiente,
nu au actionat cu diligenta si in timp util pentru a ajuta parohia
greco-catolica in executarea hotararii judecatoresti care-i este
favorabila.
In urma acestor lucruri Curtea a constat ca "a existat o incalcare a articolului 6 § 1 al Conventiei".
Alte incalcari ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului
Partea greco-catolica s-a plans, de asemenea, ca prin neaplicarea acestei hotarari s-a incalcat principiul nediscriminarii.
In
plus, parohia greco-catolica a sustinut ca, din cauza neexecutarii
hotararii judecatoresti definitive din 29 ianuarie 1998, s-a aflat in
imposibilitatea de a organiza slujbe religioase in conditii
corespunzatoare, cu incalcarea dreptului sau la libertate religioasa si
dreptul la linistita posesie. Parohia greco-catolica s-a plans ca a fost
privata de aceste drepturi pentru simplul motiv ca apartine unui grup
religios minoritar, in contrast cu majoritatea ortodoxa.
Guvernul a contestat toate aceste argumente.
Curtea
a concluzionat ca aceste plangeri ale parohiei greco-catolice trebuie
sa fie declarate admisibile, dar ca nu este necesar sa le examineze pe
fond.
Concluzia
In urma analizei
argumentelor Curtea a declarat plangerea de fata admisa, si a gasit ca
s-a violat Articolul 6 § 1 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului
care prevede ca "orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in
mod echitabil […] si in termen rezonabil de catre o instanta
independenta si impartiala".
Pentru a se remedia situatia,
Curtea solicita Statului Roman sa intreprinda toate masurile care se
impun pentru ca hotararea judecatoreasca din 1998 sa fie pusa in
executare in cel mai scurt timp posibil.
De asemenea, Curtea a
condamnat Statul Roman sa plateasca parohiei greco-catolice 4.000 euro
despagubiri si 300 euro cheltuieli de judecata.
###